Faceți căutări pe acest blog

marți, 20 aprilie 2010

Cele mai dezvoltate orase din Romania



1.Bucuresti

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea Europeană.

Oraşul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti şi Giurgiu, pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în centrul oraşului există un lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german CarlMeyer. Pe lângă Cişmigiu, mai există două parcuri mari, Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitect
ura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare. F. W.

În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul şi Preşedinţia României. De asemenea, îşi au sediul numeroase instituţii de cultură, precum sunt: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d. Parcurile mai importante din oraş sunt Herăstrău (187 ha), Cişmigiu (13 ha, inaugurat în 1860), Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha, inaugurat în 1906). În oraş se găsesc mai multe lacuri: Cişmigiu, Floreasca, Tei, Colentina, Herăstrău.












2.Constanta

Constanta este astazi un port important la Marea Neagra, este vechiul oras Tomis. Acest oras este resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Orasul a fost fondat de greci in secolul al VI-lea i.Hr. si s-a dezvoltat sub dominatia romana, cand a primit si numele imparatului Constantin. Muzeul Arheologic are o colectie impresionanta de statui romane. Doua dintre ele sunt speciale: una dintre ele Zeita Fortuna si Zeul Pontos, cei doi protectori ai orasului si cealalta Sarpele Glicon. Acestea au fost descoperite in 1962, sub o gara veche, si au rezistat invaziei avarilor (secolul al VII-lea d.Hr.). De asemenea turistii pot vedea mozaicul roman si pot vizita sala dedicata lui Ovidiu, poetul roman care a trait in exil in Tomis intre 8-17 d.Hr. Dupa ce a fost aproape distrus, orasul a fost uitat timp de 1200 de ani, iar regele Carol I, i-a dat o viata noua la sfarsitul secolului al XIX-lea, atat ca port cat si ca statiune la Marea Neagra. Au fost construite cladiri, hoteluri si un casino. Din orasul roman Tomis, se mai gaseste numai o parte din vechiul zid al orasului si Turnul Macelarilor (care dateaza din secolul al VI-lea). In Parcul Victoria, in aer liber, se gasesc coloane si amfore. Alte ruine sunt Histria, de-a lungul tarmului si Adamclisi. Dominatia otomana este marcata in Constanta prin Moscheea Mahmud al II-lea si de catre farul genovez ridicat in secolul al XIII-lea si care inca mai functioneaza langa portul de agrement. Este o placere sa te plimbi de-a lungul tarmului sau sa-ti petreci timpul in casinoul construit in still Rococo. Chiar in fata Delfinariului se gaseste Acvariul, care expune flora si fauna Marii Negre. In Constanta se gaseste Delfinariul, care are spectacole zilnice si Planetarium. Aeroportul se gaseste la 24 km distanta de Constanta, iar pe timpul verii acesta are legaturi aeriene catre toate orasele importante din Europa. Spre Bucuresti, de asemenea, sunt legaturi aeriene zilnice cat si un numar de unsprezece trenuri care acopera distanta dintre cele doua orase in numai doua ore si jumatate. Calea ferata care merge spre nord, spre Tulcea, punctul de incepere al Deltei Dunarii, avand sase trenuri zilnic. Alte 14 trenuri merg zilnic spre sud, spre Mangalia. Judetul Constanta este situat in partea sudica a platoului Dobrogea. Climatul este unul temperat. Dunarea este granita judetului pe o lungime de 37 km vest si la est granita este data de tarmul Marii Negre. Judetul este traversat de la est la vest de Canalul Dunare-Marea Neagra, care are o lungime de 64,5 km. Porturile principale pe Dunare sunt: Ostrov, Oltina, Cernavoda si Harsova. Portul Constanta se gaseste pe tarmul vestic al Marii Negre, la 182 mile maritime departare de Stamtoarea Bosfor si la 85 mile maritime de orasul-port Sulina, locul unde Dunarea se varsa in Marea Neagra. Dupa datele ultimului recensamant, populatia judetului este de 748.044 locuitori, judetul situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Din punct de vedere administrativ, Judetul Constanta are 3 municipii: Constanta (resedinta de judet), Medgidia si Mangalia, si opt orase.








Tarile cele mai populate



1. China 1,321,851,888
2. India 1,129,866,154
3. United States 301,139,947
4. Indonesia 234,693,997
5. Brazil 190,010,647
6. Pakistan 169,270,617
7. Bangladesh 150,448,339
8. Russia 141,377,752
9. Nigeria 135,031,164
10. Japan 127,467,972
11. Mexico 108,700,891
12. Philippines 91,077,287
13. Vietnam 85,262,356
14. Germany 82,400,996
15. Egypt 80,264,543
16. Ethiopia 76,511,887
17. Turkey 71,158,647
18. Iran 65,397,521
19. Thailand 65,068,149
20. Congo, Dem. Rep. 64,606,759
21. France 61,083,916
22. United Kingdom 60,776,238
23. Italy 58,147,733
24. Korea, South 49,044,790
25. Myanmar
47,373,958
26. Ukraine 46,299,862
27. Colombia 44,227,550
28. South Africa 43,997,828
29. Sudan 42,292,929
30. Spain 40,448,191

luni, 19 aprilie 2010

Orasele cele mai populate ale lumii





1. Tokyo, Japonia.Estimarea populatiei in 2015 - 35.5 milioanePopulatia in 2005 - 35.2 milioaneDenumirea sa a fost Edo si nu a avut prea multi locuitori pana in 1603, cand Shogun Tokugawa Ieyasu a preluat conducerea orasului. Dupa restaurarea facuta in era Meiji in 1868, orasul a primit numele pe care il poarta si astazi.














2.Mumbai, India.Estimarea populatiei in 2015 - 21.9 milioane Populatia in 2005 - 18.2 milioaneNumele anterior a fost Bombay. Locul pe care se intind si astazi granitele sale a fost cedat Portugaliei in 1534 de catre un monarh. Ulterior a fost pasat catre Marea Britanie in 1661. Sub regulile britanice, Bombay s-a transformat intr-o mare metropola, fiind cunoscuta drept capitala comerciala a Indiei.













3. Ciudad de Mexico, Mexic.Estimarea populatiei in 2015 - 21.6 milioane Populatia in 2005 - 19.4 milioaneCapitala Mexicului se intinde pe coasta capitalei Imperiului Aztec, care a fost cucerita de conchistadorul Hernan Cortes in 1521. Cutremurul major care a avut loc in 1985 a afectat Mexicul pe plan politic, cultural si financiar. Deoarece este construit pe teren malos, metropola se scufunda an de an.












4. Sao Paolo, Brazilia.Estimarea populatiei in 2015 - 20.milioane Populatia in 2005 - 18.3 milioaneFondat in 1554 de misionarii iezuiti, dezvoltarea sa a avut loc in mare parte incepand cu secolul 19, fiind in mar eparte influentata de marea productie de cafea. In Sao Paolo, descendentii italieni depasesc numarul celor portughezi, iar etnia cosmopolita este alcatuita din multi oameni ai caror strabuni provin din Japonia, Liban sau Africa.













5. New York, SUA.Estimarea populatiei in 2015 - 19.9 milioane Populatia in 2005 - 18.7 milioaneAria metropolitana din New York a contribuit la construirea primului mega-oras din lume. Incepand cu anul 1950 populatia sa a depasit 10 milioane de locuitori. Cheia cresterii sale in secolul 19, a fost Canalul Erie, a carui constructie a fost terminata in 1825. Acesta a permis comertul marfurilor din interiorul Americii catre raul Hudson. Astazi, New York nu mai detine cel mai aglomerat port de marfuri, dar in continuare ramane capitala finantelor pentru America.













6. Delhi, India.Estimarea populatiei in 2015 - 18.6 milioane Populatia in 2005 - 15 milioaneDelhi a fost capitala cuceritorilor Mughal. Britanicii au preluat conducerea in 1857 si mai tarziu au construit complexul guvernamental New Delhi, care a servit drept capitala a Indiei din momentul independentei.Chiar daca Mumbai are Bollywood si Bangalore, Delhi continua sa iradiaze prin fascinatia vechiului imperiu.










7. Shanghai, China.Estimarea populatiei in 2015- 17.2 milioane Populatia in 2005- 14.5 milioaneShanghai a fost deviat de la obscuritate in 1842, cand China a pierdut primul razboi al opiumului. Datorita locatiei sale langa raul Yangtze, Shanghai a prosperat si s-a dezvoltat in cel mai mare si mai cosmopolit oras din China. Este poreclit si "Parisul din est".















8. Calcutta, India.Estimarea populatiei in 2015 - 17 milioane Populatia in 2005 - 14.3 milioaneCalcutta a fost fondata in 1690 de catre compania British East India si a prosperat ca port, de unde Britania importa opiu pentru China. Adevaratii credinciosi nu s-au descurcat atat de bine cu economia, dar nici nu au cazut in pacatul comunismului precum cei care conduc Shanghaiul.













9. Dhaka, Bangladesh.Estimarea populatiei in 2015 - 15.2 milioane Populatia in 2005 - 12.4 milioaneImpreuna cu Mumbay, New York, Shanghai, Delhi si Calcutta, Dhaka a fost asociata ca fiind o parte a Imperiului Britanic. Dhaka a apartinut Imperiului Mughal. Astazi, este capitala Bangladeshului.













10. Jakarta, Indonezia.Estimarea populatiei in 2015 - 16.8 milioane Populatia in 2005 - 13.2 milioaneCapitala Indoneziei este un oras portuar apartinand insulei Java care a fost mult timp sub conducerea regilor hindusi si musulmani. Precum alte asezari costale, Jakarta este vulnerabila in privinta scufundarii datorita incalzirii globale.